Sinaia, schimbăm meniul?
Există un citat adecvat acestui articol “dacă vrei să ajungi repede mergi singur, dacă vrei să ajungi departe mergeţi împreună”. De 27 de ani, dezvoltarea afacerilor hoteliere a fost un act individualist, solitar, fiecare antreprenor s-a îngrijit de propria grădină şi a preferat să ignore tot ce este dincolo de gard.
Această situaţie nu este particulară oraşului Sinaia, o întâlnim în majoritatea oraşelor României. Nu este dezvoltată şi încurajată cultura asocierii, a schimbului de idei, de experienţe, de know-how. Vârsta de 27 a antreprenoriatului românesc este o vârstă a entuziasmului, a originalităţii dar nicidecum a maturităţii sau înţelepciunii.
A sosit momentul să se înţeleagă un lucru de bun simt: turistul român nu mai este captiv hotelului. În ultimul timp, gusturile sale s-au diversificat, sofisticat şi rafinat. Un pat comod sau o masă bună nu mai sunt de ajuns. Tendinţa este evidentă: îşi doreşte o experienţă turistică, cu tot ceea ce implică aceasta.
De 27 de ani tot învinuim politicul. Pe bună dreptate. În articolul "UNSPREZECE" am abordat critic acest subiect. Însă şi antreprenorii din turism trebuie să-şi asume o parte din acest status-quo. Dacă aceştia, ce asigura peste 90% din bugetul administraţiei locale Sinaia, s-ar reuni la o masă rotundă, de pe alte poziţii şi cu alte rezultate ar evolua relaţia cu administraţia locală.
Mai mult decât orice, un oraş turistic are nevoie de identitate. Arhitecturală, culinară, culturală sau de entertaiment. Există câteva precedente de succes: Sibiu - cultură, Mamaia - clubbing, Bucureşti - entertainment Centrul Vechi, Cluj - dezvoltare metropolitană. Vorbesc aici exclusiv de oraşe, nu de zone turistice precum Maramureş, Bucovina sau Delta Dunării ce necesită o altă abordare asupra identităţii.
Sinaia, din punct de vedere arhitectural, stă foarte bine. Este un oraş frumos, ce respectă o anumită linie arhitectonică. Drumurile în pantă, casele cochete, parcul şi desigur zona Peleş-Pelişor au un farmec aparte. Indiscutabil se resimte faptul că a fost reşedinţa regală.
Culinara. Aici stă prost. Restaurante ce au meniul pe 10 pagini, ce fac de la pizza până la chateaubriand, cu tarife mari şi servicii mediocre. Viitorul este al specializării şi rafinării gastronomice “astăzi servim numai coaste de porc în 15 variante” sau “oferim 10 de tipuri de brânză autohtonă”. Restaurantele ce oferă cu adevărat o experienţă gastronomică autentică sau cel puţin o “mâncare onestă” le numeri pe degetele unei mâini. Taverna Sârbului, Cabana Schiori şi alte câteva nu mai sunt de mult suficiente. Iar la micul dejun din hoteluri rar întâlnim produse autohtone sau proaspete.
Culturală. Aici Sinaia are un enorm avantaj: cei 150 de regalitate. Din păcate nu este pus valoare întregul potenţial. Ce atmosfera avea oraşul în vremea lui Carol I, care a fost povestea lui?
Vă propunem trei programe ce poate ar merita puţină atenţie:
SINAIA HORECA HEROES
În căutarea unei identităţi culinare, Sinaia are nevoie de micii producători locali nu de lanţurile internaţionale de giga, mega, super, hypermarket cu ale sale produse proaspete de câteva anotimpuri.
Programul presupune încurajarea achiziţionării de produse alimentare legume, fructe, dulceţuri, brânzeturi, mezeluri etc de la micii producători situaţi pe o rază de 20-30 km de oraş.
La 29 km distanţă, în Valea Doftanei, din peste 2.800 de gospodării în peste jumătate se produce caşcavea, produsul fiind înregistrat la OSIM din 2006. De 15 ani se organizează aici chiar Festivalul Caşcavelei. Cum se explică că în restaurantele sinăiene sau la micul dejun nu putem degusta acest produs?
Cum se explică că un antreprenor sinăian produce vinurile Licorna Winehouse, premiate naţional şi internaţional, iar în locaţiile HORECA nu îl regăsim?
Ca un exemplu pozitiv, am putut degusta la micul dejun de la Hotel Internaţional, un produs local, sucul de mere Casa Teo.
Aceste exemple le cunosc din experienţa mea de turist în Sinaia, însă sunt convins că există multe altele. Trebuie doar descoperite.
SINAIA - A BOUTIQUE EXPERIENCE
Există o tendinţa accentuată în turismul mondial: ospitalitatea în locaţii de tip boutique, în zone ferite de zgomotul urban, cu un număr redus de camere dar cu servicii foarte personalizate în funcţie de preferinţele oaspeţilor.
Sinaia poate exploata această nişă. Pensiuni sau vile precum Ioana, Casa Teo, Oblique, Opus, Foişorul cu Flori, Princess Of Transylvania pot forma şi promova un astfel de club, bazat pe o comunicare de brand comună unde oaspeţii pot beneficia de punctele forte şi particularităţile fiecăruia dintre membrii săi.
MASA ROTUNDĂ a OSPITALITĂŢII
O dată pe luna, jucătorii din toate domeniile ospitalităţii: hotelieri, restaurante, baruri, industria de entertainment, furnizori, se pot aşeza la o masă rotundă pentru schimb de experienţă, know-how sau oportunităţi de dezvoltare.
Nu am găsit date statistice pe 2017 dar se pare că zona Bran-Moeciu faţă de Valea Prahovei câştigă din ce în mai multă cotă de piaţă pe piaţa bucureşteană. O microregiune Sinaia-Buşteni-Azuga în contrapondere la Bran-Moeciu pare momentan o cauza prea îndepărtată. Aceasta se poate realiza doar cu implicarea administraţiei locale/judeţene iar aici aşteptările sunt minime.
Sinaia oferă de ceva timp acelaşi meniu. Credem că venit momentul să-l schimbe. Necesită doar răbdare, deschidere şi temperarea orgoliilor. O nimica toată :)
Pentru că atât locuitorii cât şi oaspeţii săi să poată spune fără ezitare: “Sinaia, ne eşti din nou dragă !”.
Data publicarii: 13 iunie 2017